Back-up

Economica.net

Economica.net
Business la minut

Ultimii din Europa. E tragedie pe piața muncii din România: Doi din zece tineri nici nu studiază nici nu muncesc. Doar 1% au job în facultate

Analiza datelor Eurostat privind participarea tinerilor din România la educație și pe piața muncii relevă o situație îngrijorătoare. Având cea mai mică rată de participare simultană a studenților la educație și pe piața muncii din UE (1,19%) și cea mai mare rată NEET (19,4%), România se confruntă cu o criză structurală a tranziției tinerilor de la educație la muncă, concluzionează un amplu studiu comparativ denumit ” Tranziția tinerilor români între sistemul educațional și piața muncii” și realizat de specialiștii Consilium Policy Advisors Group (CPAG). Analiza relevă o separare rigidă în România între ciclul educațional și experiența pe piața muncii: 97% dintre tinerii din sistemul de învățământ formal nu participă la piața muncii, comparativ cu media UE de 71,4%.

Concluzii care dau fiori. Nu avem viitor pe piața muncii

• România înregistrează cea mai mică rată de participare simultană a studenților la educație și pe piața muncii din UE (1,2%), față de o medie UE de 11,6% și rate care depășesc 30% în Olanda și Islanda — plasând-o într-o categorie structural distinctă de toate celelalte state membre.
• 97% dintre tinerii români din învățământul formal sunt inactivi din punct de vedere economic, comparativ cu media UE de 71,4% — reflectând bariere instituționale și de reglementare profunde care împiedică studenții să combine studiile cu munca.
• România are cea mai mare rată NEET din UE, de 19,4%, afectând aproximativ 588.000 de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani și aproape dublu față de media UE de 11%.
• Tinerele femei sunt afectate în mod disproporționat, reprezentând 63% din totalul NEET-urilor. Diferența de gen de 11,2 puncte procentuale este de peste cinci ori mai mare decât media UE și s-a adâncit din 2016, determinată în mare parte de responsabilitățile de îngrijire și dezavantajele structurale din zonele rurale. • Forma dominantă a statutului NEET în România este inactivitatea economică, nu șomajul activ: aproximativ 14 puncte procentuale sunt inactivi, doar 5,4 puncte procentuale fiind în căutare activă de locuri de muncă – indicând o descurajare profundă, mai degrabă decât o simplă lipsă de locuri de muncă disponibile.
• Reintrarea pe piața muncii este împiedicată structural: doar 1% dintre tinerii inactivi și 8% dintre tinerii șomeri trec la un loc de muncă în fiecare trimestru – cele mai scăzute rate din UE și suficiente pentru ca ieșirea timpurie de pe piața muncii să se autoperpetueze.
• Părăsirea timpurie a școlii este principalul factor determinant în amonte al riscului NEET: 24% dintre tinerii adulți nu au calificări secundare superioare, aproape dublu față de media OCDE, iar rata de absolvire a învățământului terțiar a scăzut între 2019 și 2024 – una dintre puținele astfel de regresii înregistrate în țările OCDE. În rândul tinerelor cu cel mult învățământ secundar inferior, rata NEET a crescut de la 28,8% în 2016 la 44,1% în 2024, contrar tendinței UE, unde rata echivalentă a scăzut de la 18,1% la 13,9%.
• Nemulțumirea salarială este principalul obstacol autodeclarat în calea ocupării forței de muncă: 44% dintre tineri menționează salariile mici drept principalul obstacol, iar doar 27,5% dintre tinerii angajați consideră că remunerația lor este adecvată în raport cu costul vieții.
• Emigrația agravează problema NEET într-un ciclu auto-întăritor: 66% dintre tineri exprimă atitudini orientate spre emigrare, 28% intenționează să plece în termen de 12 luni, iar cei mai predispuși să plece sunt aceleași grupuri deja cele mai vulnerabile – tinerii sub 25 de ani, locuitorii din mediul rural și cei cu un nivel scăzut de educație.
• Riscul NEET este puternic diferențiat în funcție de geografie: România converge cu mediile UE doar în orașele mari, unde rata bărbaților (4,5%) este de fapt sub media urbană a UE. În orașe, suburbii și zone rurale, decalajul se adâncește substanțial — femeile din mediul rural înregistrează o rată NEET de 34,8%, de 2,5 ori mai mare decât media femeilor din mediul rural din UE de 14,2%, cu un decalaj de gen care a rămas aproape de 15 puncte procentuale din 2016.
• Disparitățile regionale agravează imaginea națională: București-Ilfov înregistrează cele mai mici rate (bărbați 6,4%, femei 12,4% în 2024), confirmând convergența urbană, în timp ce Sud-Est și Centru înregistrează rate NEET pentru femei de 37,7% și, respectiv, 32,7% — printre cele mai mari din țară și încă în creștere. Ratele aparent mai mici din Nord-Est, coroborate de cel mai mare decalaj național între populația rezidentă și cea cu domiciliul, sugerează că tinerii migrează în afara țării, în loc să găsească o îmbunătățire reală a pieței muncii.

Tabloul sumbru, în cifre reci

• Doar 1,2% dintre studenți lucrează simultan cu educația formală — România se situează pe ultimul loc în UE. Media nordică este de +30%.
• 97% dintre studenții din învățământul formal nu au nicio participare pe piața muncii — comparativ cu media UE de 71,4%.
• România are cea mai mare rată NEET: 19,4% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani nu sunt încadrați în muncă sau nu urmează un program de educație, formare profesională — aproape dublu față de media UE de 11%.
• Decalajul de gen este acut: rata NEET în rândul femeilor este de 25,2% față de 14,0% în rândul bărbaților (decalajul mediu în UE: 2 puncte procentuale). Femeile reprezintă 63% din totalul NEET.
• Subreprezentarea rurală în ocuparea forței de muncă: rata de ocupare a forței de muncă a femeilor în zonele rurale este de 44%, comparativ cu media UE de 65%. Rata NEET pentru femeile din mediul rural ajunge la 34,8% – de 2,5 ori mai mare decât media UE de 14,2% pentru femeile din mediul rural – și nu a scăzut din 2016.
• Părăsirea timpurie a școlii rămâne factorul determinant: 24% dintre NEET nu au studii secundare superioare (media OCDE: 13%). În rândul femeilor cu un nivel scăzut de educație, rata NEET a crescut de la 28,8% la 44,1% între 2016 și 2024, contrar tendinței UE.
• Disparitățile regionale sunt severe: Sud-Est (37,7%) și Centru (32,7%) înregistrează cele mai mari rate NEET pentru femei din țară. Ratele aparent mai mici din Nord-Est, coroborate de cel mai mare decalaj național între populația rezidentă și cea cu domiciliu, sugerează că tinerii migrează în afara țării, în loc să găsească o îmbunătățire reală a pieței muncii.

Interpretarea principalelor date

• Separare rigidă: Sistemul educațional și piața muncii din România funcționează ca sfere aproape complet separate.
• Inactivitate, nu șomaj: 14% dintre tinerii NEET sunt inactivi; doar 5,4% caută activ un loc de muncă. Aceștia au încetat să mai caute.
• Reintegrare aproape inexistentă: Doar 1 din 100 de tineri inactivi își găsesc un loc de muncă în fiecare trimestru. Odată ieșiți din sistem, tinerii se întorc rareori.
• Nemulțumirea salarială este principala barieră: 44% menționează salariile mici drept principalul obstacol. Doar 27,5% consideră salariile adecvate.
• Emigrația ca strategie: 66% dintre tineri consideră că munca în străinătate îmbunătățește nivelul de trai. 27,6% intenționează să plece în termen de 12 luni.
• Locația este o barieră structurală: România converge cu mediile UE în orașele mari, dar diferă brusc în orașe, suburbii și zone rurale.
• Concentrarea regională necesită un răspuns țintit: resursele ar trebui prioritizate către Sud-Est și Centru, în timp ce îmbunătățirea aparentă în regiunile cu emigrare ridicată, cum ar fi Nord-Estul, ar trebui interpretată cu prudență.

Posted on 5 April 2026 @ 3:21 pm

Arena IT

Arena IT | RSS
Stiri IT | Blog hardware, software, evenimente IT

Cum puteți obține cele mai bune oferte la reînnoire pentru abonamentele de telefonie mobilă

Dacă ați încercat până acum să obțineți oferte de reînnoire la abonamentele de telefonie mobilă, la call center sau prin site-ul operatorului, probabil ați observat că prețurile sau beneficiile sunt mai slabe decât cele oferite clienților noi la portare. Operatorii nu țin cont de vechimea în rețea, de valoarea abonamentelor sau de plata la zi […] Articolul Cum puteți obține cele mai bune oferte la reînnoire pentru abonamentele de telefonie mobilă apare prima dată în Arena IT.
Posted on 6 February 2026 @ 3:06 pm

Infoportal

RSS feed currently not available

Please try again later