Ministerul Energiei pretinde următoarele: 1. Obligarea Societății de a încheia un act adițional la contractul de concesiune, după cum urmează: a) Ministerul Energiei, în calitate de concedent, să poată modifica unilateral redevența; și b) redevența anuală să fie modificată la o suma egală cu amortizarea anuală a imobilizărilor corporale care fac obiectul redevenței, în conformitate cu contractul de concesiune. 2. Ministerul Energiei pretinde, de asemenea, suma de 373 milioane RON reprezentând redevențe suplimentare pentru perioada 2013 – 2018 calculate conform punctului 1b) de mai sus.Procesul care a fost intentat acum șase ani a venit după un control al Curții de Cnturi de acum zece ani. Atunci când a fost înfiinţată, Hidroelectrica a primit în concesiune inclusiv unele bunuri care fac parte din domeniul public al statului, pe care compania le administrează şi pentru care trebuie să plătească redevenţe. Este vorba mai ales despre diguri. În 2014, Curtea de Conturi a făcut un control la Ministerul Energiei, iar una dintre concluzii a vizat în final solicitarea de creştere a acestei redevenţe pe care compania o plăteşte. Creșterea era chiar de 20 de ori, după cum am aflat atunci. Ministerul Energiei nu a contestat atunci raportul Curţii şi, ca atare, s-a îndreptat în instanţă împotriva Hidroelectrica. În final, a pierdut. Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică din România, cu o putere instalată de circa 6.400 MW în 188 de centrale hidro, la care se adaugă parcul eolian de la Crucea. Este și cea mai profitabilă companie a statului român, anul trecut înregistrând un profit net de 6,3 miliarde de lei. Citește și:
Oficialii Hidroelectrica și ai Ministerului Energiei au mers în Gorj ca să convingă autoritățile locale să dea autorizație de construcție pentru o hidrocentrală care este 90% gata
